Casatorie sau Cascatorie?

Toate basmele si chiar si filmele prezinta o relatie pana in punctul casatoriei. Perioada in care femeia e curtata, micile surprize pe care si le fac cei doi, incercarea de a-l cuceri pe celalalt si gelozia care ii cuprinde cand pe unul, cand pe celalalt de teama sa nu isi piarda perechea.
Toate sentimentele sunt traite la maxim,iar dupa aceea se atinge apogeul-ziua nuntii.Ca doi printi ,mirii in ziua nuntii radiaza si imprastie in jur fericire,dragoste si lumina.

Dar mai tarziu ce se intampla? A doua, a treia zi, peste o luna? E totul la fel de roz? sau la un moment dat cei doi realizeaza ca adevarul casatoriei lor este defapt cascatorie....Mai in gluma mai in serios,in acest post vreau sa dau pe cit pot cortina la o parte,intru-cit astazi am sarbatorit ziua nuntii...Intr-o scurta retrospectiva a anilor ce s-au scurs pot confirma ceea ce defapt a dovedit-o psihihologia familiei,haat inca demult.

In viata de familie exista crize, odata la 1 an, 3,5,7 si 12 ani se instaleaza cite o criza "frumusica" cu scopul de a-i cali pe cei doi, si nici intr-un caz pentru a-i separa...

Dupa acestea clasice,apar diverse crize,frustrari si inamici ai fericirii conjugale crize economice rutina, copii, lipsa copiilor, serviciul...mii si mii,si la fiecare diferit.

Vestea buna este ca viata de casatorie ne ofera cele mai inaltatoare clpe pe care de altfel nu le-am putea trai,ne ofera posibilitatea de a ne cizela caracterele,si a ne slefui punctele slabe,devenind astfel mai buni mai puternici.
Nu exista famiilii perfecte,exista familii deosebite prin unicitatea lor.Iar finalul fericit al unei relatii nu se termina in fata altarului,ci in fata tronului Lui Dumnezeu.
Va doresc o casatorie deosebita si inaltatoare pina la punctul FINAL!